Trebuie să recunosc, sunt o cinefilă ! Îmi place să urmăresc filme. Îmi plac, mă inspiră, mă relaxează, mă pun pe gânduri. Nu ştiu alt tratament mai eficient pentru o seară în care vrei să uiţi de toate şi toţi decât un film bun şi o cană cu ciocolată fierbinte.
Nu sunt fana comediilor romantice, cu actori de carton sau a filmelor de acţiune gen James Bond. Eu aleg aproape întotdeauna o dramă, un thriller, un film de aventură, fantezie ori Sci-Fi. Mai scăpă uneori şi o comedie, dar trebuie să fie bună, altfel nu rezist o oră şi jumătate.
Pentru iubitorii genului SF, cei care nu au aflat încă, am o recomandare. Este vorba de Arrival, care a fost lansat în cinema de curând, mai exact în data de 11 noiembrie 2016.
Ce facem atunci cănd pe Pământ aterizează nave extraterestre, răspândite pe 12 meridiane de pe toate continentele ? Cum vom comunica cu ei ? Ce intenţii au?
Vom afla răspunsurile împreună cu Louise Banks (Amy Adams), expertă în lingvistică, angajată de autorităţi pentru a descifra limbajul vizitatorilor misterioşi.
Însă timpul disponibil e limitat: 2 zile. Miza ? Viaţa pământenilor
Oare va porni un război inter planetar ? Oare comunicarea să fie cheia ?
Eu cred că merită să-l vedem. Un film ca o oglindă. Despre noi, oamenii şi ale noastre defecte. Extratereştrii fiind cei care ne pun oglinda în faţă, fără să-şi dea seama.
Din distribuţie mai fac parte actori ca, Jeremy Renner, Forest Whitaker sau Michael Stuhlbarg.
Regizor; Denis Villeneuve
Film inspirat după nuvela Story of Your Life, semnată de Ted Chiang, scriitor de SF.
Eu ce aş face, mă întreb, dacă m-aş afla într-o situaţie similară ? Nu sunt expert în lingvistică şi n-am nici pregătire psihică de fier pentru a fi capabilă să rezolv o problemă de comunicare între o civilizaţie extraterestră şi noi.
Mă gândesc totuşi cu speranţă. Trebuie să aibă o formă de inteligenţă superioară nouă, neapărat. Altfel, dacă avem ghinionul să fim invadaţi de nişte brute fără judecată, suntem terminaţi. Sau poate că am văzut prea multe filme în care Pământul era bombardat iar noi nu mai reprezentam mare lucru.
♥ Extraterestrul perfect
Şi totuşi, mă întorc la întrebarea de la care am pornit. Cum aş proceda într-o situaţie similară ?
Vreau să cred că suntem capabili să comunicăm şi altfel decât verbal sau în scris. Oricum, am avea nevoie de asta ţinând cont de faptul că ei nu pot înţelege modul nostru de comunicare şi nici noi pe al lor.
Privirea, energia corpului, ar putea fi două dintre modalităţile de luat în considerare la care m-am gândit. Sau atingerea mâinilor, dacă au aşa ceva, Fiind avansaţi, probabil ar descifra ce gândim în doar câteva secunde.
Dar ideea de a-i aduce la nivelul nostru, e doar o poveste. Să o lăsăm de-o parte. Nu putem servi o cafea împreună cu ei şi să le povestim printre altele ce s-a mai întâmplat în ultimii 2000 de ani, în cazul în care nu ne-au mai vizitat de atunci. Mai mult ca sigur au ei să ne explice câteva lucruri.
Însă, simplificând problema, în cazul în care au la bordul navei o tehnologie specială de descifrare a comunicării prin scris, le-aş transmite că nu au ales momentul potrivit pentru această vizită. Încă nu ştim exact ce vrem, după câteva milioane de ani, iar prezenţa lor, chiar şi cu gânduri de pace, n-ar fi în favoarea noastră, a oamenilor de rând.
Şi asta pentru că cei mari, conducătorii lumii, pot fi oricând dispuşi să măture cu noi întru îndeplinirea scopurilor propuse.
I-aş ruga să ne viziteze peste câteva sute de ani, în cazul în care lucrurile vor evolua într-un sens bun. Dar dacă cumva, dispun de nişte unelte speciale, care ar rezolva treptat problemele umanităţii prin schimbarea fundamentală a omului, să nu fie timizi. I-aş invita într-o misiune incognito pentru eliberarea acestui pământ de suferinţă.
Voi ce le-aţi comunica dacă aţi avea această posibilitate ?
Acum, lăsând imaginaţia la o parte sau visurile frumoase, vă las cu trailerul filmului Arrival pe care sunt nerăbdătoare să-l văd. Sper cât de curând să se întâmple şi asta.
Nu sunt fana comediilor romantice, cu actori de carton sau a filmelor de acţiune gen James Bond. Eu aleg aproape întotdeauna o dramă, un thriller, un film de aventură, fantezie ori Sci-Fi. Mai scăpă uneori şi o comedie, dar trebuie să fie bună, altfel nu rezist o oră şi jumătate.
Pentru iubitorii genului SF, cei care nu au aflat încă, am o recomandare. Este vorba de Arrival, care a fost lansat în cinema de curând, mai exact în data de 11 noiembrie 2016.
Ce facem atunci cănd pe Pământ aterizează nave extraterestre, răspândite pe 12 meridiane de pe toate continentele ? Cum vom comunica cu ei ? Ce intenţii au?
Vom afla răspunsurile împreună cu Louise Banks (Amy Adams), expertă în lingvistică, angajată de autorităţi pentru a descifra limbajul vizitatorilor misterioşi.
Însă timpul disponibil e limitat: 2 zile. Miza ? Viaţa pământenilor
Oare va porni un război inter planetar ? Oare comunicarea să fie cheia ?
Eu cred că merită să-l vedem. Un film ca o oglindă. Despre noi, oamenii şi ale noastre defecte. Extratereştrii fiind cei care ne pun oglinda în faţă, fără să-şi dea seama.
Din distribuţie mai fac parte actori ca, Jeremy Renner, Forest Whitaker sau Michael Stuhlbarg.
Regizor; Denis Villeneuve
Film inspirat după nuvela Story of Your Life, semnată de Ted Chiang, scriitor de SF.
Eu ce aş face, mă întreb, dacă m-aş afla într-o situaţie similară ? Nu sunt expert în lingvistică şi n-am nici pregătire psihică de fier pentru a fi capabilă să rezolv o problemă de comunicare între o civilizaţie extraterestră şi noi.
Mă gândesc totuşi cu speranţă. Trebuie să aibă o formă de inteligenţă superioară nouă, neapărat. Altfel, dacă avem ghinionul să fim invadaţi de nişte brute fără judecată, suntem terminaţi. Sau poate că am văzut prea multe filme în care Pământul era bombardat iar noi nu mai reprezentam mare lucru.
♥ Extraterestrul perfect
- Extraterestrul perfect în viziunea mea, este acel extraterestru care nu vine cu gânduri de exploatare a Terrei şi nu are dorinţa de a ne distruge. El fiind evoluat, violenţa nu are ce căuta în comportamentul lui.
- Trebuie să indeplinească mai multe calităţi umane. Da, ştiu cum sună, însă ne-am bucura să ştim că bunătatea este una dintre ele .Nu neapărat aşa cum o înţelegem noi.
- Din punct de vedere fizic, să se apropie de aspectul corpului uman, acesta fiind un prim pas spre o comunicare bună.
Şi totuşi, mă întorc la întrebarea de la care am pornit. Cum aş proceda într-o situaţie similară ?
Vreau să cred că suntem capabili să comunicăm şi altfel decât verbal sau în scris. Oricum, am avea nevoie de asta ţinând cont de faptul că ei nu pot înţelege modul nostru de comunicare şi nici noi pe al lor.
Privirea, energia corpului, ar putea fi două dintre modalităţile de luat în considerare la care m-am gândit. Sau atingerea mâinilor, dacă au aşa ceva, Fiind avansaţi, probabil ar descifra ce gândim în doar câteva secunde.
Dar ideea de a-i aduce la nivelul nostru, e doar o poveste. Să o lăsăm de-o parte. Nu putem servi o cafea împreună cu ei şi să le povestim printre altele ce s-a mai întâmplat în ultimii 2000 de ani, în cazul în care nu ne-au mai vizitat de atunci. Mai mult ca sigur au ei să ne explice câteva lucruri.
Însă, simplificând problema, în cazul în care au la bordul navei o tehnologie specială de descifrare a comunicării prin scris, le-aş transmite că nu au ales momentul potrivit pentru această vizită. Încă nu ştim exact ce vrem, după câteva milioane de ani, iar prezenţa lor, chiar şi cu gânduri de pace, n-ar fi în favoarea noastră, a oamenilor de rând.
Şi asta pentru că cei mari, conducătorii lumii, pot fi oricând dispuşi să măture cu noi întru îndeplinirea scopurilor propuse.
I-aş ruga să ne viziteze peste câteva sute de ani, în cazul în care lucrurile vor evolua într-un sens bun. Dar dacă cumva, dispun de nişte unelte speciale, care ar rezolva treptat problemele umanităţii prin schimbarea fundamentală a omului, să nu fie timizi. I-aş invita într-o misiune incognito pentru eliberarea acestui pământ de suferinţă.
Voi ce le-aţi comunica dacă aţi avea această posibilitate ?
Acum, lăsând imaginaţia la o parte sau visurile frumoase, vă las cu trailerul filmului Arrival pe care sunt nerăbdătoare să-l văd. Sper cât de curând să se întâmple şi asta.
Comentarii
Trimiteți un comentariu