De la binge eating la regăsire

Până la vârsta de şase ani am fost un copil slab, palid şi bolnăvicios. Nu exista zi în care părinţii mei să nu fi primit sfaturi despre creşterea corectă a copiilor de la fiecare rudă sau cunoştinţă care venea în vizită. Toţi ştiau exact ce trebuie făcut cu mine, punându-i într-o situaţie incomodă pe ai mei, care făceau tot posibilul să-mi dea tot ce aveau ei mai bun. Mi-a rămas în memorie foarte clar linguriţa săptămânală cu ulei de peşte, pastilele de vitamina C şi pasta de mere plus morcovi, ca fiind o regulă pentru o sănătate de fier, la care toată lumea spera.

În vara lui '96 am plecat la mare împreună cu întreaga familie. Soare, mare, nisip. Atunci a fost momentul în care ceva miraculos s-a declanşat în organismul meu, rezultând în următoarele luni o schimbare drastică în bine. În sfârşit începeam să arăt ca un om viu, aveam culoare în obraji, poftă de mâncare şi carne pe mine.

http://designertanfolyam.hu/

Dar cum lucrurile bune nu durează întotdeauna mult timp, am început să cad în cealaltă extremă, şi anume luarea în greutate. În fiecare an adăugam de la 3 la 5 kilograme ajungând să cântăresc la vârsta de 14 ani undeva pe la 80 de kilograme. Este adevărat că dezvoltasem o dragoste profundă pentru mâncare, kilogramele nevenind de nicăieri. Îmi plăceau în deosebi alimentele concentrate, cu multe calorii, ca exemplu prăjiturelele de casă, chipsurile, biscuiţii, napolitanele, caramelele, tot ce vă puteţi imagina ca fiind nesănătos. Nu mă dădeam la o parte nici când venea vorba de o ciorbiţă de perişoare cu multă smântână, de un pui pane sau un hamburger cu maioneză din belşug.

În scurt timp presiunea psihică din partea oamenilor/colegilor de la şcoală năvălise peste mine linşându-mă cu fiecare ocazie. Eram atacată cu multă cruzime pentru că eram supraponderală, sau mai bine spus obeză.

" Lui X nu-i plac fetele grase, să ştii"

"Uită-te la fundul şi picioarele ei, dacă nu ar fi pline de grăsime ar arăta bine"

"Nu se va uita nimeni la tine dacă nu vei slăbi."

Nefiind capabilă să mă obişnuiesc cu asta, prea mândră să-mi asum această imagine, am încercat să caut drumul spre ieşire. Nu a fost unul uşor,  din contră, plin de urcuşuri şi coborâşuri, lacrimi şi deznădejde.
În primele luni am experimentat înfometarea combinată cu sportul în exces şi testarea cremelor minune, anticelulitice. Intrasem într-un cerc vicios în care reuşeam să pierd câteva kilograme într-un timp foarte scurt, apoi treceam prin nişte episoade de binge eating şi kilogramele reveneau la locul lor. Devenise insuportabil tot ce se întâmpla cu viaţa mea. Mă săturasem deopotrivă de dietele cu supă de varză şi pufuleţi, de Sindromul colonului iritabil, dar şi de faptul că nu mai găseam haine pe mărimea mea în magazine sau de situaţiile jenante în care alergam gâfâind după autobuz, ori de retenţia de apă în zona gleznelor, vara.

Trebuia să fac o schimbare reală, insă aveam nevoie de ajutor. Singurul om care mă cunoştea şi din partea căruia refuzasem orice fel de părere sau sfat în această problemă era mama.  Acum venise vremea să vorbesc deschis despre toate lucrurile pe care nu le puteam duce la capăt de una singură şi să-i cer sprijinul.
Ce m-a uimit atunci când ne-am aşezat amândouă pe canapea cu un pix şi o agendă, a fost pozitivismul. Eu nu înţelegeam. După judecata mea, în această situate dramatică se cuvenea să fim sobre şi îngrijorate. Însă mama avea alt plan, unul pe termen nelimitat, de redobândire a încrederii în sine şi a sănătăţii.
-Planul meu este următorul, mi-a spus

1. Înlocuim chipsurile şi biscuiţii din sertarul noptierei tale, care au ca prim ingredient zahărul sau sarea în exces, cu chipsuri făcute acasă şi biscuiţi fără zahăr, în care vom adăuga migdale şi fructe confiate.
2. Renunţăm la mâncarea prăjită, cum este puiul pane, preferatul tău, şi îl transferăm în cuptor. Inventăm noi nişte trucuri şi-l facem delicios, fără adaosul de făină, ou plus pesmet.
3. Sucurile acidulate să fie să băute numai la ocaziile speciale. În restul timpului, punem blenderul şi storcătorul de fructe în funcţiune, iar cu ajutorul lui, vom crea sucuri naturale de mere, morcovi, rădăcinoase, struguri, ananas, etc. Nici acestea nu trebuie consumate zilnic, însă aportul de vitamine fiind mare este binevenit ca o dată la două zile să ai o cană de 500ml, pe care să o bei în 6 ore de exemplu, printre activităţi.
4. Dimineaţa să alegi pentru micul dejun între un bol cu fulgi de ovăz Crispy plus lapte de migdale sau un milkshake cu căpşuni şi banane plus o felie de pâine graham prăjită, fără unt sau margarină.
5. Mezelurile din comerţ le vom înlocui cu rulade coapte din leguminoase sau carne, la care vom adăuga condimente după dorinţe.

Pinterest.com

 Acestea sunt regulile de bază. N-am să-ţi impun să nu mai mănânci după ora 7, n-am să-ţi atrag atenţia dacă ai pus prea multă mâncare în farfurie. Vreau să fii fericită şi relaxată în această călătorie, vreau să descoperim treptat, amândouă, cum stă treaba cu slăbitul, fără să aşteptăm rezultate imediate şi să fim triste dacă ele nu apar într-o săptămână. Să nu uităm de mişcare. Ţie îţi place să mergi cu bicicleta. Ce ar fi să mergem de două ori pe săptămâna, miercurea şi sâmbăta, iar luni să facem plimbări de după-amiază în pas alert, undeva în natură ?  Bineînţeles, nu sunt singurele variante. Putem merge să înotăm, să facem pilates, tae-bo, orice. Mişcarea e binevenită sub orice formă.

N-am reuşit să slăbesc în patru luni sau într-un an. A fost un proces lung, care m-a transformat fizic dar şi mental. Am descoperit bucuria unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat, am învăţat să mănânc corect dar nu forţat.
Probabil că astăzi m-aş fi bătut cu aceiaşi demoni dacă nu i-aş fi învins atunci. Cine nu a experimentat anxietatea omului supraponderal/obez, mai ales în prima parte a vieţii, când eşti nesigur, nu poate înţelege cât de greu e. Începând cu privirea plină de superioritate a vânzătoarelor în magazinele de haine, teama că cineva îţi va pune o piedică pe stradă tu acolo vei rămâne, până la frustrarea că n-ai cum să ţii pasul la mers sau alergat cu ceilalţi.

În prezent, viaţa mea arată cu totul altfel. Nu mai trăiesc pentru a mânca, ci mă bucur de hrană cu cap. Am devenit pasionată in a crea tot felul de reţete, bazându-mă pe ce îmi place şi regândind varianta sănătoasă a unei reţete cu multe calorii, atunci când este cazul.. Mă inspir din cărţi şi emisiuni la TV, unde-i urmăresc cu drag pe Jamie Oliver sau Lorraine Pascale.

tumblr.com

Regulile mele de astăzi nu mai sunt tocmai nişte reguli, ele fac parte din mine, din echilibrul şi sănătatea de care am nevoie. Nu voi fi niciodată cea care se va mulţumi cu un piept de pui sec la grătar şi o fruză de salată. Eu voi alege mai bine nişte chifteluţe din năut, cu un sos de roşii şi trei linguri de orez brun, prefiert lângă.
Îmi plac pastele făinoase integrale din secară,  cu sos pesto şi cu o ploaie de parmezan.
O dată la trei săptămâni, îmi fac provizii de la Sano Vita, unde-mi comand musli cu fructe uscate, seminţe, fulgi de ovăz şi băuturi de migdale. Sunt foarte sănătoase, ele aducând un aport mare de proteine şi vitamine (B1, B2, B3, B9, acid, folic, E.), sunt bogate în fibre alimentare solubile şi insolubile, fiind surse sigure de energie pentru întreaga zi. Pentru cei ca mine, care ştiu ce înseamnă Sindromul de colon iritabil,  fibrele din cerealele integrale trebuie să fie nelipsite din alimentaţie.
Părinţii mei obisnuiesc şi astăzi să-şi prepare pentru micul dejun sau pentru întreaga zi, un amestec de musli cu ovăz, mere rase, fructe confiate, la care adaugă un pahar de iaurt.
Când vorbim de salate,, eu nu sunt genul de om care să-şi prepare o salată de crudităţi la masa de prâz sau cină. Prefer o salată ca masă în sine, cu muguri de pin la tigaie, miere, bacon, tofu şi pară prajita în putin unt.

Pe lângă asta, în fiecare dimineaţă beau un pahar de apă caldă cu lămâie şi ghimbir.
Săptămânal îmi fac suc de mere, telină şi morcovi.
Ca gustări între mese aleg chipsuri din banale sau batoanele de susan şi miere. Dacă mi-e foarte foame, mănânc un sandviş din pâine integrală cu castravete proaspăt, ulei de nucă şi hummus.
Mănânc şi la ore târzii dacă se întâmplă, însă ceva uşor.
În afară de mâncare, îmi mai plac şi plimbările de seară, înotul, Yoga, cititul, muzica. Am descoperit că am multe pasiuni, care-mi dau echilibru şi poftă de viaţă.

Cred că e important să-ţi fie bine, dincolo de toate!:)

Pinterest.com