“She was the sky full of surprises. Her dreams were blue and breathtaking as a bright day and her secrets were dark and poetic as a cold night. Either way, she was the most beautiful mess that one had ever come across.”
Astăzi m-am simțit în luna lui martie la fel cum mă simțeam în iernile copilăriei. Parfumul acela de rece și sentimentul de bine m-au purtat spre visare. Astenie de primăvară prin zăpadă, tristețe nemotivată sau contemplare exagerată. Nu mai are rost să-mi pun întrebări, cum ar fi, de ce se întâmplă mereu cum mine așa. Să mă bucur, mai bine, că nu experimentez ceva asemănător cu astenia din toamnă. 👎 Tot în această perioadă încerc să mă concentrez, în timpul liber, pe lucruri care îmi hrănesc sufletul, care mă motivează să nu cad într-o extremă întunecată. Astfel că, trebuie să citesc ceva, să creez, să mă inspire un lucru, să ascult ceva frumos.
Tot în astfel de momente este bine să te pui pe tine sub lupă, dar într-un sens constructiv. Mi-am propus un an altfel și vreau să mă țin de cuvânt. Trebuie să mă văd pe mine, cea reală, să-mi analizez greșelile ce simt că încă mă trag undeva înapoi sau mă țin pe loc de multă vreme.
De ce această introducere ?
Pentru că, uneori, pot fi un mic dezastru. Greșesc... Chiar și micile greșeli mă enervează, mai ales dacă puteau fi evitate, având puțin mai multă grijă. Să calci cu atenție prin viața ta, ei bine, vreau să cred că și asta se poate învăța. Uneori trebuie spus STOP, la fel cum am scris în titlul acestui articol. Vrei să fie altfel, nu ești genul care se tolerează pe sine în oricare variantă a sa.
Stric lucruri...
Nu știu să nu stric lucruri. Cum se învață ? Iar dacă nu stric ceva aproape intenționat, trebuie să-l scap din mână, să-l sparg, să-l aduc în imposibilitate de funcționare. Sau, poate sunt o fire artistică care găsește sens în a distruge pentru a crea ceva nou, cine știe. În ultimii doi ani am distrus telefoane, tablete, tot ce are funcție touchscreen și sufletul meu nu poate tolera. Și când mi-e cel mai teamă, atunci se întâmplă. Știu că toți avem astfel de povești, când rămânem fără telefonul drag iar universul nostru parcă se sfârșește, puțin, nu-i așa ?
6 Sfaturi pentru a-ți proteja telefonul. Și nervii
- Dacă te gândești să-ți achizitionezi un telefon nou, cel mai important lucru este să îți cumperi imediat și o sticla de protectie a ecranului. Sticla îl ferește de zgârieturi sau șocuri, funcționalitatea și luminile rămânând neschimbate. Mai mult decât atât, dacă totuși se întâmplă nefericitul eveniment și spargi ecranul, această sticlă păstrează bucățile înăutru până când îl poți repara sau înlocui.
- Ce spui de o husa 360° ? Pe exit.ro am găsit astfel de huse la un preț foarte bun, în mai multe variante de culoare disponibile. Sticla îți protejează ecranul iar cele două componente îmbracă complet telefonul, protejându-l din toate părțile. Îmi amintesc cum, anul trecut, în primăvară, îmi comandasem un smartphone nou nouț. Mare bucurie, mare ! Totul a durat doar câteva săptămâni. Plana, oricum, un sentiment rău asupra mea. Astfel că, într-o după-amiză, grăbită să mă întâlnesc cu cineva, având și multe lucruri în mână, telefonul ținut în jumătate de palmă, m-am împiedicat pe stradă și i-am spart ecranul. Tragedie. Norocul meu a fost că mă aflam în perioada de garanție. Măcar atât.
- Margini din silicon și design elegant. Asta dacă nu vrei să adaugi dimensiuni inutile telefonului, varianta slim fiind mai pe gustul tău. Spatele husei este construit dintr-o sticlă specială, care oferă protecție maximă la șocuri. În timp ce marginile din silicon împiedică alunecarea ușoară din mână iar culorile sunt foarte vii, atractive, plăcute.
- Suport pentru încărcarea bateriei. Încă un lucru foarte important. De multe ori încărcăm telefonul direct în pat și ne trezim cu el sub noi, dimineața, încărcat 10%. Un astfel de suport poate fi o variantă inteligentă de a-l păstra în siguranță pe noptieră sau îl poți folosi atunci când vrei să te relaxezi, urmărind ceva pe YouTube, datorită opțiunii de suport, în landscape mode.
- Nu-l uita oriunde. Este al tău! Și mie mi s-a întâmplat de multe ori să nu fiu atentă și să-l las într-un loc mai puțin sigur, construindu-mi în minte un fel de încredere naivă în ceilalți. Când dispari, nu știi cine pune mâna pe telefon în secunda doi. Un adult, niște copii, poate chiar un câine. Distrus, furat, ascuns de câine în locul lui secret din grădină. ☺
- Când pleci vara în vacanță, gândește-te la husa waterproof. Am găsit așa ceva tot pe exit.ro. Intri în contact cu apa zilnic, mai mult ca sigur. De ce nu, poate ai vrea să înoți în apele mărilor și oceanelor cu telefonul la tine, să surprinzi ceva frumos. Această husă împiedică infiltrarea apei, calitatea pozelor rămâne la fel, împreună cu funcția touchscreen și amprenta. 100% protecție și împotriva șocurilor puternice.
Ideea acestui articol a fost...
Nevoia de echilibru, atenția și impunerea uneori limite. Când știm că trebuie să ne oprim. Când știm că trebuie să reparăm ceva. La noi, în noi. Ne spargem telefonul din neatenție, suntem cu gândurile în trei zări, am uitat să avem răbdare. Multe din greșelile pe care le facem, mai mici sau mai mari, sunt provocate de un dezechilibru interior. Atunci când m-am împiedicat pe stradă și mi-am spart telefonul nou, poate că era mult mai bine să accept faptul că, oricum voi întârzia în locul în care trebuia să ajung cu mult mai devreme.
Să spunem STOP atunci când trebuie. Să facem mai puțin greșeli ce pot fi evitate cu ușurință, să ne analizăm mai des pentru a ne putea opri din ce nu este bun.
Comentarii
Trimiteți un comentariu