Am urmărit o emisiune pe un post străin, unde un medic veterinar explica cum poate uleiul de cocos să fie o armă puternică împotriva paraziților externi, reușind să țină puricii la distanță de pisicile noastre, începând cu primăvara și până târziu în toamnă. Trebuie doar să punem în palmă o cantitate mică de ulei, să ne masăm mâinile și să trecem usor prin blana lor, fără să atingem pielea. Testând, pot spune că funcționează, însă nu este o opțiune pentru toată lumea. Mițu fuge de ulei, nu-i suportă mirosul, în timp ce Veve iubește cocosul, îl acceptă, chiar mănâncă.
Totuși, cea mai bună soluție sunt produsele deparazitare existente pe piață, atât de proveniență autohtonă, cât și de import: șampon, pudră, zgardă antiparazitare, spray-uri și soluții spot-on. Anul acesta am cumpărat deja un spray și 4 soluții spot-on pentru amândoi. Trebuie știut faptul că fiecare sunt diferite atât prin metoda de aplicare, cât și prin perioada de timp în care produsul are un efect antiparazitar.
Deparazitarea externă
Samponul este una dintre cele mai ieftine soluții. În urma băii mor doar paraziții adulți, în timp ce ouăle acestora rămân. Pisica va fi protejată împotriva unei reinfestări imediate numai dacă împreună cu șamponul folosim o altă metodă de deparazitare, cum ar fi pipeta. Știm că pisicile nu suportă baia deloc, însă niște recompense gustoase promise mai târziu o vor învăța să accepte mai ușor această tragedie numită "apă pe blăniță".
Spray-ul antiparazitar este una dintre cele mai eficiente soluții. Are efect imediat și de lungă durată, imobilizează paraziții și ajută la oprirea infestării. Pieptănăm blana astfel încât să expunem pielea, apoi pulverizăm de la o distanță de 10 cm, evitând zonele sensibile. Acordăm atenție la baza cozii și în jurul gâtului, unde puricii obișnuiesc să se adune. Până la uscarea completă pisica trebuie supravegheată și impiedicată să se lingă pentru a nu saliva abundent sau chiar vomită din cauza gustului neplăcut al spray-ului.
Soluțiile Spot-on au o perioadă de acțiune în jur de 3-4 săptămâni și sunt indicate pentru tratamentul și prevenirea infestării cu purici. Ușor de folosit și mai puțin supărător ca mod de aplicare pentru alintatele noastre pisicuțe, picăturile se aplică direct pe piele, în zona cefei și sunt protejate timp de aproximativ o lună.
Calendarul deparazitării interne la pisici
de la 6 săpt. şi greutate > 0,5 kg, apoi de 4 ori/an. Dacă animalul continuă să elimine paraziţi, se face rapel la 10-14 zile de la prima administrare, pentru a surprinde toate formele evolutive ale paraziţilor.
Deparazitarea internă
Deparazitarea internă și periodică a pisicilor este absolut necesară pentru a elimina paraziții din interiorul organismului. Starea lor de sănătate poate fi pusă în pericol dacă nu se intervine la timp. Îmi amintesc una din primele seri după ce i-am adus acasă pe Mițu și Veve, când m-am trezit cu o mulțime de viermi eliminați prin vomă. Viemi albi, dezgustători, rotunzi, lungi, asemănători cu spaghetele. Pisicuțele mele erau cât palma, m-am speriat îngrozitor.
Tipuri de paraziți interni
Cei mai întâlniți paraziți interni sunt viermii lați și cei rotunzi.
Viermii rotunzi(Toxocara cati, Toxocara leonina) au forma unei spaghete, trăiesc în intestinul subțire și măsoară pâna la 15cm lungime. Pisica poate fi infestată prin mai multe moduri: atunci când își curăță blana și ingerează ouă de paraziți, când mănâncă alimente contaminate sau vânează șoareci infestați ori păsări. La pisicile adulte larvele trec și în alte țesuturi unde rămân într-o stare latentă. Vor deveni active în momentul în care pisica va naște pui. Atunci migrează spre țesutul mamar, apoi în lapte. Puii vor fi infestați încă din primele săptămâni de viață, de aceea medicii veterinari recomandă să-i aducem la cabinet cât mai repede pentru a fi consultați și deparazitați de urgență.
Viermii lați (Dipylidium caninum, Taenia taenifomis) sunt prezenți atât la pisici, cât și la câini. Au o formă plată, de culoare alb sidefiu și pot măsura pâna la 30cm lungime. Ouăle de Dipylidium caninum sunt ingerate de tânțari, ajung în forma de chist în abdomenul tânțarului adult, ajungând apoi în corpul pisicilor și al câinilor prin ingerarea accidentală a tânțarului.
Ouăle Taenia taenifomis sunt ingerate de șoareci și șobolani, unde se dezvoltă sub formă de chist, pe care pisica sau câinele îl ingeră odată cu rozătoarea infectată.
Printre simptomele infestării cu paraziți intestinali amintesc: voma, diareea, apetitul alimentar scăzut sau exagerat de crescut, apatia.
Deparazitarea periodică se poate face și la domiciliu, dacă ne descurcăm cu pisica și nu devine agresivă atunci când vede pastila, cum se întâmplă în cazul meu. Cea mai bună metodă pentru a-i administra medicamentul este trecerea acestuia prin puțin ulei pentru a aluneca mai ușor pe gât. Dacă pisica opune rezistentă sunt necesare două persoane. De fiecare dată mă aleg cu o mușcătură de deget... Așa se întâmplă când ai pisici cu personalitate...☺
Trebuie să ne consultăm cu medicul veterinar pentru un tratament corect pe toată perioada deparazitării. Un dozaj poate să nu fie suficient, de aceea se repetă tratamentul după 14 zile în anumite cazuri.
🐾
x
Comentarii
Trimiteți un comentariu